Totalul afișărilor de pagină

miercuri, 16 mai 2012

Eu,despre adolescenta

Ora trecuta am avut inspectie la  psihologie ,si ca tema pe ora urmatoare ne-a dat de alcatuit un eseu care suna cam asa:

         " Adolescenta este varsta intrebarilor, a indoielilor.Noi, adolescentii, reprezentam viitorul acestei societati.Unii care sunt constienti de acest aspect, se straduiesc sa invete cat mai bine la scoala, sa urmeze un liceu bun si sa intre la facultate.Inerent la aceasta varsta apar tot felul de intrebari de genul: ''Cine sunt?", "De ce trebuie sa tin cont pentru a lua o decizie corcta?", "Care este scopul meu in viata?" si multe alte la care vom afla raspunsul mai tarziu sau poate niciodata.

   Aproape maturi si mult prea copii, ne gandim cum am putea defini perioada prin care trecem.Unii spun ca este cea mai frumoasa perioada din viata unui om, altii din contra spun ca este foarte greu sa te intelegi cu un adolescent.

       Oricare ar fi parerea noastra, adolescenta este etapa care face trecerea de la copilarie la tinerete.Adolescentii sunt diferiti prin caracter, comportament, fizic, gandire iar lista ar putea continua.In cadrul acestei etape te maturizezi, incepi sa privesti lucrurile dintr-o alta perspectiva, devii alt om, diferit de ceea ce ai fost pana acum.
        Adolescenta reprezinta o perioada initiatica, in care fiecare incepe sa cunoasca mai bine lumea, sa-i descopere secretele, sa porneasca pe cararile neumblate ale vietii, sa se initieze in toate domeniile.Incepe sa se cunoasca pe sine, descopera laturile personalitatii lui si realizeaza schimbarile esentiale ce ii marcheaza existenta.
         Adolescenta inseamna pentru mine cea mai frumoasa perioada din viata, cea mai plina de nelinisti, izvorata din intrebarile care isi cauta raspunsul, cea mai putin echilibrata din punct de vedere emotional din cauza necunoasterii locului pe care il are adolescentul in societate si in univers, si totusi febrila de a se lansa intr-o viata rationala si armonioasa!"


joi, 3 mai 2012

Cata barbarie


Cum poate exista atata cruzime in sufletele omenilor? e o intrebare care mi-o pun foarte des!De ce ? Sa va povestesc
Mergeam spre satul bunicilor mei si am ramas scocata cand am vazut un caine legat de copac dar nu legat normal doar de gat....era efecriv prins cu o sarma cun sunt legati prizonierii de jur imprejur...I-am zis tatalui meu sa opreasca.....Poate se mai putea face ceva !Da de unde era deja mort si intrase in putrefactie...OAmeni buni deschideti ochii daca acei caini care ii omorati cu barbarie ar putea avea aceleasi abilitati locomotorii ca si noi voi ce credeti ca ne-ar face?